Muzeul de etnografie

Cladirea a fost construita in sec. XVII, in stil empire. In secolele XVIII-XIX, aici a functionat un han. In secolul al XIX-lea, a devenit unul dintre cele mai importante edificii politice si culturale ale Transilvaniei. Sala mare a oferit spatiu sedintelor publice, proceselor, balurilor si concertelor. Aici au concertat: Johanes Brahms, Franz Liszt, Bela Bartok si George Enescu. Tot aici s-a intrunit Dietei Transilvaniei, Dieta a Principatului, care in 1865 a votat, fara sa fie reprezentata natiunea romana, unirea Transilvaniei cu Ungaria.  In 1894 tot aici s-a desfasurat, procesul Memorandumului, judecarea acelora care in 1892 au prezentat imparatului Austriei, Francisc Josif, un Memorandum prin care protestau impotriva politicii de deznationalizare practicata de guvernul maghiar. Importanta palatului a scazut deodata cu inceperea constructiei spatiilor mai mari. O perioada scurta adapostea Muzeul de Arta, iar din 1959 s-a instalat aici Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Din cauza restrictiilor de spatiu, criteriile de selectare a exponatelor sunt extrem de riguroase. Varietatea sectoarelor: vanatoare, pescuit, pastorit, agricultura, prelucrarea fibrelor textile, cojocarit, olarit, extragerea si prelucrarea metalelor, costume populare, covoare, obiceiuri traditionale atrag pe cei interesati. Muzeul are si o sectie in aer liber.